Sturionii Dunării, între navigație și energie: de la Bala la Porțile de Fier II

Pentru aceste ultime patru specii sălbatice existente în bazinul Dunăre-Marea Neagră fluvial (singurul din ţările UE unde aceştia se mai reproduc natural) funcționează ca un coridor continuu: obstacolele întâlnite pe traseu pot afecta migrația indiferent dacă sunt ori au fost construite pentru pentru producerea energiei electrice – Porțile de Fier, sau navigație – proiectul Bala.

Este ideea centrală a discuției cu expertul elvețian Jürg Bloesch, hidrobiolog și cercetător senior, pensionat. Limnologul – specialist în studierea apelor continentale – a fost președinte al celei mai vechi asociații dedicate studierii și cercetării Dunării și observator din partea ONG-ului pentru sturioni, hidroenergie și navigație, pe Dunăre.

Expertul (83 de ani) a fost prezent recent în România. Discuția a avut loc în contextul unor proiecte de actualitate, precum investiția în restaurarea bifurcației brațului Bala – braţ secundar al Dunării, ce se desprinde din vechea albie / Dunărea Veche. Proiectul are un buget de peste un miliard de euro aprobat încă din 2024 și este în curs de actualizare în perioada aceasta. De asemenea, este încă în derulare un proiect de monitorizare al sturionilor, jalon finanțat prin PNRR.

Specialistul elvețian atrage atenția asupra efectului cumulat al două intervenții distincte: proiectul Bala II (investiţia amintită) legat de navigație – și de asigurarea apei pentru centrala de la Cernavodă, prin creşterea debitului Dunării Vechi, potrivit autorităţilor – și barajul hidroenergetic Porțile de Fier II, care întrerupe deplasarea sturionilor spre amonte.

Bala II: poate același prag să servească navigația și migrația peștilor?

Brațul Bala, al Dunării, reprezintă o rută pe care sturionii o folosesc în migrația spre amonte, deși motivele pentru care preferă acest traseu nu sunt pe deplin cunoscute, explică expertul.

Proiectul Bala II urmărește redistribuirea debitelor pentru îmbunătățirea navigației, iar în documentația oficială au fost incluse și obiective privind migrația sturionilor. Întrebarea este dacă soluția tehnică propusă poate îndeplini simultan aceste obiective.

Expertul se îndoiește că un prag de fund proiectat la circa 6.5 metri deasupra nivelului Mării Negre (la Constanţa), menit să susțină navigația, poate permite și trecerea eficientă a sturionilor. „Sunt incompatibile”, opinează el.

„Nu cred că poți avea același prag pentru navigația comercială și pentru migrația sturionilor”, adaugă.

Specialistul invocă vitezele curenților din zonă și capacitatea de înot a peștilor, dar precizează că nu a avut acces la toate datele și calculele tehnice ale proiectului.

El amintește și rezultatele unei monitorizări în care, potrivit relatării sale, doar 10 din peste 300 de sturioni marcați ar fi trecut de pragul amenajat parţial, în 2016, prin proiectul Bala I.

El consideră că un asemenea rezultat nu demonstrează, de unul singur, existența unei treceri funcționale pentru populație. Cfra trebuie tratată însă ca informație relatată de expert, nu ca o concluzie verificată independent.

Între timp, proiectul Bala II este reevaluat în contextul debitelor scăzute ale Dunării și al necesității de a asigura apa pentru răcirea centralei de la Cernavodă.

Raportul Comitetului interministerial Bala, avizat la nivel interministerial în octombrie 2026, menționează între obiective navigația, alimentarea cu apă și circulația peștilor. Licitaţia pentru execuţie nu a fost încă lansată.

Separat, Ministerul Transporturilor a transmis că proiectul a întâmpinat probleme în evaluarea pentru finanțare europeană, iar Comisia Europeană a confirmat că sesizarea WWF privind conformitatea de mediu rămâne deschisă.

Aceste evoluții indică faptul că proiectul și condițiile sale de mediu sunt încă în discuție; nu dovedesc, prin ele însele, nici impactul final asupra sturionilor, nici imposibilitatea unei soluții compatibile.

Porțile de Fier II: un obstacol în același coridor migrator

Spre deosebire de Bala, unde problema este legată de o intervenție planificată pentru navigație și gestionarea debitelor, Porțile de Fier II reprezintă un obstacol hidroenergetic existent pe Dunăre.

Potrivit expertului, trecerea sturionilor în amonte de acest baraj rămâne o problemă nerezolvată. Discuțiile despre pasaje pentru pești și despre monitorizarea deplasărilor lor nu sunt suficiente dacă nu se demonstrează că sturionii găsesc intrarea și pot traversa efectiv structura.

„Peștii nu țin cont dacă este vorba despre navigație sau despre producerea energiei”, subliniază.

Ideea nu este că Bala II și Porțile de Fier II sunt identice din punct de vedere tehnic. Ele au scopuri și caracteristici diferite. Din perspectiva sturionilor, însă, ambele ridică aceeași întrebare: poate peștele să-și continue migrația de-a lungul fluviului și să ajungă la habitatele necesare reproducerii?

Monitorizarea nu înseamnă automat trecere liberă

Sistemele de telemetrie pot arăta unde se deplasează sturionii, în ce puncte se opresc și dacă ajung în apropierea unor obstacole. România a dezvoltat, printr-un proiect finanțat din PNRR, un sistem de monitorizare a sturionilor sălbatici de-a lungul Dunării de Jos. Aceste date pot contribui la evaluarea impactului lucrărilor hidrotehnice, dar nu înlocuiesc demonstrarea funcționării unui pasaj pentru pești.

În discuție, expertul subliniază și importanța schimbului de date între echipele care marchează sturionii în aval și cele care monitorizează zona Porților de Fier. Fără corelarea observațiilor, traseul unui pește poate fi urmărit doar parțial, iar eficiența unei soluții poate rămâne neclară.

Presiunile asupra sturionilor nu se limitează la infrastructură. Braconajul și capturarea femelelor afectează suplimentar populații care se refac lent. Un raport WWF publicat în iulie 2026 consemnează cel puțin 3.366 de sturioni implicați în cazuri documentate de infracționalitate asupra faunei sălbatice în Dunărea Inferioară, în perioada 2016–2025. Cifra descrie cazurile documentate, nu numărul total al exemplarelor pierdute.

O singură rută, mai multe presiuni

Unul din mesajele principale ale discuției cu expertul este că sturionii nu pot fi protejați prin evaluarea izolată a fiecărei intervenţii. Bala II și Porțile de Fier II trebuie analizate și prin efectul lor asupra aceleiași rute migratorii: unul poate modifica distribuția debitelor într-o zonă folosită de pești, celălalt este un obstacol hidroenergetic existent în amonte.

„Trebuie să privești întregul traseu de migrație”, insistă el.

Din această perspectivă, important nu este doar dacă un proiect include formal un pasaj pentru pești sau dacă există un sistem de monitorizare. Este dacă sturionii pot trece efectiv de obstacole și își pot continua migrația. Aceasta este preocuparea centrală exprimată de expert; evaluarea compatibilității tehnice a proiectului Bala II și a eventualelor soluții pentru Porțile de Fier II necesită însă date complete, verificabile și analiză de specialitate. Şi mai ales transparenţă din partea celor care monitorizează sau intervin.